Să nu ne obișnuim cu impostura!

Omul e un animal care se obișnuiește. Omul e un animal căruia de la un punct încolo nu-i mai pasă. Cine ar fi crezut că Educația din România poate să decadă în asemena hal? Cine ar fi crezut că zeci de rectori vor ajunge să susțină un agramat ca ministru?

Înainte, se mai fereau: domne, ne cerem scuze că suntem agramați, ne pare rău că am plagiat, dar nu am vrut… Acum s-a ajuns departe, se joacă pe față, nu se mai ferește nimeni, e ceva de genul: ”așa, mă, și care e problema că vorbesc prost?… Ce treabă ai tu, mă, săracule, că sunt eu incult? Da, sunt incult, și?… Hai, valea, că miroși a bibliotecă!”

Sau: Da, mă, noi nu punem ghilimele! Așa suntem noi, care e problema voastră?… Roiu, că punem poliția pe voi. De zici că ei nu pun ghlimele pentru că e o tradiție sau au o religie care îi împiedică: ”domne, la noi la biserică așa e, ghilimelele sunt lucrarea diavolului!”

Râdem, îi luăm peste picior câteva zile pe Facebook, și gata, nenea ăsta rămâne ministru, viața merge înainte. Vă jur, nu-mi vine să cred: e ca și cum te-ai obișnui să ai un rahat în mijlocul sufrageriei! Stai cu el acolo.
La început ești scandalizat, dar dup-aia râzi, mai aerisești, lasă, mă, asta e, ce să facem acuma…

Haideți să nu ne obișnuim cu așa ceva! E nociv pentru tot ce înseamnă România, viitor, educație, copii… O ardem cu cenetenarul, cu realizările noastre într-o sută de ani?… Eh, iată realizări: avem un agramat șef peste Educația copiilor noștri.

Distribuie:

Copiază linkul Linkul a fost copiat

Starea Nației 30 ianuarie 2018

Submarinul roș-galben-albastru

Țara te vrea ca și prost

E bine, e haos!

O frumoasă poveste de dragoste

Întrebări cu răspunsuri triste

Ăștia coafură ca-n codru

Dezvoltare web