Iar fură bugetarii banii poporului

Trebuia să ajungem aici, normal, evident… Unde? În momentul în care ministrul de Finanţe o bagă pe aia cu: ”avem prea mulţi angajaţi la stat care nu fac nimic în afară de-a se plimba dintr-un birou în altul.”
O aşteptam, simţeam că trebuie să vină, mereu vine. Pentru că aşa se face: mai întâi măreşti salarii prin anumite instituţii, dup-aia, chipurile, ceri performanţă.

Fiecare guvern are poezia asta cu bugetarii care stau şi nu fac nimic.
Pasul doi e aşa: vom face nişte evaluări, vom cere pe fiecare ramură în parte rapoarte, vom da teste, cine este bun rămâne cine nu… ştiţi, teoria fundului, cine nu pupă zboară.

Nu se va întâmpla nimic. Dar nu asta e ideea, că ne-am obişnuit să nu se întâmple nimic. Faza tare mi se pare modul de gândire: dăm oameni afară!
Pare aşa, că-i tai de pe o listă şi oamenii ăia, brusc, dispar din ţară, de pe planetă, pac, ai rezolvat cazul.

Nu, nu! Oamenii ăia nu dispar, oamenii ăia există mai departe, respiră mai departe şi, mai grav pentru voi, au nevoie de bani ca să trăiască. Mulţi au familii, au copii, au rate.
Nu poţi să faci o ţară pe ideea asta: bă, sunt unii leneşi, bă, sunt bugetarii nu ştiu cum… cunoaştem învrăjbirea asta cretină!

Dacă unii stau, nu înseamnă că acea instituţie nu funcţionează! Dacă sunt prea mulţi, de ce sunt mulţi? Cum au ajuns mulţi, că doar nu s-au angajat singuri?

Dar, nu-i aşa, e bine ca mai înainte s-o băgăm pe asta cu: ”domne, sunt unii care nu fac nimic!” Iar cetăţenii: ”ăia stau pe banii noştri, ai naibii bugetari”.
Vorbe, vorbe. Să dăm bine la galerie!

Distribuie:

Copiază linkul Linkul a fost copiat
Dezvoltare web