Tot povestesc aici despre conflictele de muncă din România. Despre legislația în domeniu care e foarte proastă, despre firmele care profită de pe urma ei, despre patronatul impasibil, despre autoritățile care se uită mereu în altă parte.
Destul de înduioșătoare cumva inițiativa angajaților de la Electrolux să vină să protesteze în fața ambasadei Suediei la București. Cumva pe ideea: domne, am văzut că mereu ziceți ceva, poate ne ajutați și pe noi, pentru că Electrolux e de la voi din țară. Poate ne puneți și nouă o vorbă bună la oamenii ăia. Ce să vezi: în acest timp angajații de la Electroaparataj Târgoviște au declanșat o grevă de avertisment!
Electroaparataj SA este o companie ce are ca acționar majoritar un fond de investiții. Unde credeți că e înregistrat fondul? Cipru! Paradis fiscal, optimizare, oo, da, păi nu știm noi poezia cu care ne-o trag băieții?!
Destul de urât ce se întâmplă la Electroaparataj: conducerea de acolo nu i-a lăsat pe oameni să se asocieze și astfel sindicatul să negocieze decât după ce muncitorii au obținut o decizie în instanță. Mai rar auzi de astfel de mizerii. Da, compania a fost executată silit și a fost penalizată. Investitorii ăștia n-ar avea curaj să facă așa ceva în țările lor. Dar cum încă în România funcționează sclavia… aici merge.
Sindicatul Valahia zice așa: „În lipsa dialogului social şi a împărțirii echitabile a resurselor financiare ale companiei, singură şansă de a trăi mai bine pentru salariații din România este ori să plece din ţară, ori să lupte pentru drepturile lor şi o viaţă mai bună. Salariații Electraparataj au ales să lupte pentru drepturi.” Corect.
Și îi auzi pe toți idioții: „să aduncem oamenii cu forța în țară, să interzicem, să punem garduri, să…” Aa, nu m-aș mira să îl aud pe Orlando: „băi, nu mai faceți greve, că se sperie românii plecați afară și nu se mai întorc.” Ce mizerie!
BitStone