Legat de orice, dar de absolut orice, avem o vorba: Eh, acu să vedem dacă s-o face!
Adică se ia hotărârea, se face planul, se plătesc banii, e totul pus la punct, după care se aude unul: Eh, acu să vedem dacă s-o face!
Pe ideea: aici, la noi, un lucru e făcut doar când e făcut.
Altfel, oricând poate să intervină ceva și nu se mai face. Se amână, se face o bucățică, se dau banii la altceva, nu vin alți bani care erau așteptați și uite așa te trezești la un moment dat că ”Bă, mai ții minte chestia aia?… Eh, nu s-a făcut, mă, până la urmă. Nu s-a mai făcut, pur și simplu.”
Azi Iohannis a vorbit cu oamenii din industria auto. Știu, e fabulos că existe aici o industrie auto, la ce drumuri avem. E ca și cum un stat din mijlocul deșertului ar fi cel mai mare constructor de submarine.
Directorul de la Ford Craiova a zis așa: Nu doar că VREM să vă respectați promisiunile privind infrastructura, TREBUIE”
Adică, ceva de genul: frate, nu e pentru noi – da, ne bucurăm dacă faceți autostradă, autostrăzi – dar voi trebuie să vă bucurați primii, voi, țara, România, aveți nevoie de autostrăzi, de infrastructură. E despre voi asta,, nu despre noi, despre investitori.
Ceea ce chiar așa este. Plus că după atâția ani nu mai poți să mergi pe asta cu ”bă, ne apucăm, dar să vedem dacă o și terminăm”. Uite la de-astea să pui pedeapsă cu pușcăria, tăticu. Bă, guvernul ăsta, 4 ani stați, iar la final vă luăm după programul de guvernare. Dacă aveți mai puțin de jumate îndeplinit, bulău, tăticu. De la 1 la cinci ani.
BitStone