Ce-a mai rămas din Eminescu

Ne-a trecut cu Eminescu? Gata, s-a dus fiorul? Ne-a ieșit pe nas lirica eminesciană? Alo, Jandarmeria, mai aveți cântăreți pe țeavă? Lansați vreun album ceva? Plecați în turneu? Cine nu ia bilet, își ia un pulan pe spinare.
Să mai luăm o porție de Eminescu. Mică, urâtă și incredibil de meschină.
Există un premiu de poezie Mihai Eminescu. Cel mai pare premiu de poezie, se acordă pentru întreaga operă. Premiul constă și într-o consistentă sumă de bani: 7.500 de euro. Să vă spun povestea de anul acesta a premiului. O să vă rupă inima.
Juriul acordă premiul poetului Constantin Abăluță, poet în vârstă de optzeci de ani. Domnul Abăluță primește în cont cei 7.500 de euro. Dar domnul Abăluță le comunică celor din juriu – juriu plătit de Consiliul Județean Botoșani – că nu poate să meargă la decernare… Din cauză de boală, de vârstă. Omul nu se putea deplasa. Ei bine, ce credeți că se întâmplă? Aa, dacă nu poți mătăluță să vii la premiere, atunci, știi ce?, dă-ne banii înapoi, că dăm premiul unuia care poate să vină. Vă jur.
Și s-a târât omul la bancă, le-a trimis banii înapoi. Premiul a fost dat unui alt poet, mai tânăr, mai iute de picior. Cum e posibil așa ceva?
Cum pot fi atât de lipsiți de empatie niște oameni care se ocupă cu literatura? Fără empatie, fără dorința de-a te transporta în celălalt, de-a fi altcineva, de-a trăi o altă viață, literatura nu-și are nici un rost.
Oo, da, Nicolae Manolescu a fost în juriu, este de douăzeci și șase de ani președintele acestuia!
Nu e doar scandalos ce se întâmplă, e sfâșietor. Nu te-ai gândi că încape atâta mizerie în oameni de cultură. Să umilești astfel un om în vârstă de optzeci de ani, iată, în numele lui Eminescu, agățându-te de un regulament atât de cretin – prezența la premiere.
Dar poate că atât a mai rămas din Eminescu: prezența la tot soiul de manifestări și dat din gură într-un mod cât se poate de stupid.

Distribuie:

Copiază linkul
Linkul a fost copiat
Dezvoltare web