Vă amintiţi isteria de anul trecut, cu ouăle? În noiembrie, a crescut preţul la ouă ceva de nedescris, era disperare: plângea ţara, vai, ne ducem de râpă, gata, adio România, trebuie dusă ţara la casat!
Ei bine, Curtea de Apel Bucureşti a autorizat inspecţii inopinate la mai mulţi furnizori de ouă… nu, nu au intrat cu mascaţii peste găini… inspecţii, deci, la mai multe firme de unde s-au ridicat acte. De ce? Pentru că o anchetă a Consiliului Concurenţei a condus la mari suspiciuni de cartelizare, ceea ce ar fi produs creşterea artificală a preţurilor la ouă.
Mai exact: România avea un preţ de 85% din preţul mediu al UE şi ajunsese în noimbrie anul trecut la 104% din preţul UE. Brusc părea că toată ţara mănâncă numai ouă. Era disperare: nu mai sunt ouă, sunt prea scumpe, ce ne facem, fără ouă viaţa nu are sens pe Terra!
Apoi erau ăştia gen Tăriceanu care negau: nu, frate, nu a crescut nici un preţ. Ca la carburant: Nu a crescut nimic, mortorina e la fel, aţi fost voi fraieriţi de careva. Apropo, iar a trecut de 6 lei litrul de carburant.
Aşa şi cu ouăle: frate, la găina mea e oul la fel de ieftin. Problema e la găină, vorbiţi cu găina, că e hoaţă.
E, de multe ori explicaţia există, e simplă, e la îndemână, însă panica îi face pe oameni să compună tot felul de poveşti. Mai ales când ai şi politicieni care nu ştiu să explice. Şi nu ştiu pentru că nu prea le au nici ei cu economia, cu piaţa… Sigur, importantă e isteria. Doar asta ne interesează. Şi trăim aşa, dintr-o isterie în alta, ca nebunii.