Din când în când e bine să ridicăm capul din găleata asta cu lături numită politica românească. Vă spun, s-ar putea să dăm peste lucruri foarte interesante. Uite, par egzamplu: în Croația 8 bănci au fost obligate prin decizie judecătorească să convertească creditele în franci elvețieni în moneda țării la data împrumutului.
Motivele sunt simple, le-am tot expus și noi: băncile nu și-au informat clienții cu privire la riscuri, au ascuns informații și, foarte grav, au îndreptat opinia publică împotriva debitorilor.
Oho, parcă vorbește despre ce s-a întâmplat la noi. Nimic mai dezgustător, într-adevăr, decât acea punere la zid a celor care s-au împrumutat: au vrut să o ducă bine, au trăit mai bine decât își permiteau, niște boieri, niște închipuiți, le-a mâncat luxul creierii și judecata.
La noi toate acestea s-au făcut cu ajutorul BNR.
Foarte interesant ce reține justiția din Croația: un studiu al FMI din 1997 avertiza cu privire la fluctuațiile francului elvețian. Băncile au ținut sub tăcere orice referire la asta.
La noi s-a strigat așa din partea băncilor și a BNR: ”băi, trebuia să vă informați, trebuia să știți, hai, dați banii că ați semnat!”
Nu, domnilor, nu!
Mai importante decât orice contracte și decât orice profit sunt viețile oamenilor. Iar societatea și binele comun trebuie să primeze, cu atât mai mult cu cât, iată, băncile au datoria să informeze, să le spună oamenilor: ”bă, e ceva cu moneda asta, mai ales dacă vă împrumutați pe 20, 30 de ani… Se pot întâmpla multe”.
La noi nu numai că nu stau băncile de vorbă cu tine și te execută imediat, dar vine și statul de partea băncilor: ”Alo, alo, treci, mă, acasă… mă rog, pe stradă, că nu mai ai casă.
BitStone