Mugur Isărescu le vorbește bancherilor și le spune așa: ”domnilor, să știți, trebuie să aveți și o componentă etică în biznis!”
Uau! Domnule Isărescu, nu mă așteptam să aud asta de la dumneavoastră!
Aflăm acum că biznisul, dragii mei, s-a rupt de valori, s-a rupt de oameni, s-a rupt de societate. Daaa, noi vă spunem asta de ani întregi, vă batem la cap de atâta timp cu faptul că tot ceea ce contează este profitul pe orice căi.
Legale, da, însă, să știți deja contează mai puțin că sunt legale atât timp cât profiturile se pot exporta legal, atât timp cât voi, oamenii cu biznisul gros, ați creat paradisuri fiscale și, de asemenea, contează atât de puțin că sunt legale căile profitului atât timp cât aveți puterea de a schimba legislația. Prin corupție, prin lobby.
Discuția este de o importanță maximă, pentru că ea vorbește despre un fenomen care a modelat viața lumii în ultimii 50-60 de ani. Anume: economicul, biznisul, a devenit principala dimensiune după care se ghidează o societate, principala valoare care articulează o societate. Totul e o marfă azi, totul are un preț, omul e în primul rând un contribuabil, viețile oamenilor într-o societate occidentală gravitează cu totul în jurul banilor.
Vorbind de profit și de etică, am putea să ne amintim de scandalul francilor elvețieni. Acolo s-a văzut atât de transparent cum nu contează familii, nu contează că unii oameni nu au unde să mai stea, ci doar profitul. Tot acolo am mai văzut că în societatea de azi solidaritatea este puternic măcinată.
De aceea, trebuie mers mai departe decât ce zice guvernatorul, și să ne întrebăm: profitul, ca unică lege a biznisului, nu cumva sumbinează democrația, nu cumva subminează solidaritatea?…
Să știți că nu întreb retoric. Chiar am un răspuns: da, le subminează.