Clarificări despre vitamina K și COVID-19

De câteva săptămâni circulă peste tot prin lume, inclusiv prin presa de la noi, o știre despre posibilul rol protector al vitaminei K în fața Covid -19. Primul lucru pe care l-am observat este faptul că în niciunul din aceste articole nu apare referința la studiul cercetătorilor olandezi.

Referința ne-ar fi ajutat în două moduri. Unu – am fi aflat că ceea ce au analizat de fapt cercetătorii a fost nivelul unei proteine din sânge care se corelează invers cu nivelul vitaminei K. De aceea, în interviuri, aceștia atrag atenția că nu există încă studii clinice pe efectul suplimentării. Și doi – am fi observat că nu e menționat despre ce tip de vitamina K e vorba. Ar mai fi de spus și faptul că acest studiu a fost promovat de o companie farmaceutică – NattoPharma – lider de piață în zona suplimentelor de K2. Deci…

Să clarificăm: vitamina K este un grup de vitamine liposolubile, împărțite în mai multe grupuri principale. Cele mai cunoscute sunt vitaminele K1 și K2. Este important să distingem între cele două mai ales atunci când ne apucăm să dăm sfaturi nutriționale, pentru că sursele diferă și pentru că, în privința vitaminei K2, nu avem încă metode viabile de a-i măsura nivelul în sânge. De aceea veți observa că nu vă va fi ușor să găsiți un laborator în România care să vă facă această analiză.

În privința K1, cele mai bune surse, de necontestat, sunt frunzele și legumele verzi cât mai închise la culoare. Dacă băgați în aplicația Cronometer (care folosește datele științifice nutriționale oferite de universități de renume) veți observa că doar cu o mânuță de spanac congelat gătit, adică 50 grame, depășiți dublul dozei zilnice recomandate de vitamina K. În ciuda titlurilor senzaționaliste care includ ouă și brânză, dacă băgați apoi un ou fiert mare, de 50 grame, sau aceeași cantitate de brânză, aveți sub 1% din doza zilnică recomandată de vitamina K — ceva urme, cum ar veni.

Acum să vedem ce-i cu K2. În primul rând, organismul nostru poate converti K1 din plante în K2 de capul lui. Direct, însă, găsim K2 cu precădere în alimente fermentate, cele despre care am vorbit ieri în episodul „Cele mai bune surse de probiotice”. Apropo, nu întâmplător compania care a promovat această cercetare se cheamă NattoPharma – natto fiind un produs tradițional japonez din soia fermentată.

Așadar, frunze, legume verzi închise la culoare, alimente fermentate și rezolvați și problema cu K1 și K2.

Distribuie:

Copiază linkul
Linkul a fost copiat
Dezvoltare web