Cei mai mulți dintre noi au auzit de probiotice atunci când le-au fost prescrise de medic, împreună cu antibioticele. Nu despre aceste probiotice vom vorbi astăzi, ci despre cele pe care le putem obține direct din alimente fermentate.
Probioticele vândute la farmacie au și ele rolul lor, sunt folosite pe scară largă într-o varietate de boli gastrointestinale, însă nu există încă un consens în privința tipului de probiotic eficient în tulburările digestive, nici asupra modului optim de administrare. În plus, mai ales în privința pacienților vulnerabili din punct de vedere imunologic, este necesară prudența înainte de administrare.
Cel puțin asta ne spun doctorii și pe ei ar trebui să-i consultăm atunci când ne dorim să le folosim ca suplimente alimentare. Recomand pe această cale un articol scris de dr. Carmina Georgescu pentru Raportul de Gardă – ”Ce ne spun studiile: Când și cât de eficiente sunt de fapt probioticele.”
Cele mai sigure surse de probiotice rămân, așadar, cele din alimentele fermentate. Nu tot ce e fermentat, însă, conține probiotice. În cazul anumitor tipuri de bere sau vin, de pildă, bacteriile sunt dezactivate. Alimentele care sunt fermentate trec printr-un proces de lacto-fermentație care se numește așa nu pentru că ar conține lapte, ci pentru că în timpul acestui proces bacteriile se hrănesc cu amidonul și zahărul din mâncare și produc acid lactic. Acest proces creează un mediu care conservă mâncarea și care promovează totodată enzime benefice, B-uri, acizi grași omega-3, precum și o varietate de specii de bacterii bune.
Printre alimentele fermentate bogate în probiotice se numără: murăturile nepasteurizate, varza acră, kombucha, kimchi – care e tot un tip de varză murată cu ghimbir și usturoi, folosită în bucătăria coreeană, tempeh (care se poate face atât din soia fermentată, cât și din alte leguminoase fermentate, precum fasole neagră, mazăre sau năut), pasta miso, și, bineînțeles, iaurtul. Contrar așteptărilor, iaurtul nu trebuie să fie din lapte de vacă pentru a conține aceste probiotice. El poate fi din soia sau migdale, nu contează. Acidul lactic se produce oriunde bacteriile se pot hrăni cu carbohidrați.
BitStone