Înainte de a vorbi despre cerealele bune, trebuie să mai atingem două probleme care apar în urma procesului de rafinare. Una ar fi oxidarea. În cazul orezului alb, de pildă, înlăturarea tărâței de pe bob face ca oxidarea să aibă loc rapid. Asta înseamnă că orezul alb, rafinat, își pierde nu doar calitățile, ci și gustul. Problema e că oricât ar încerca producătorii să adauge nutrimente – da, fac asta, mișeii, cum să nu facă, rafinează și apoi mai bagă niște chestii, pentru a da aparența de produs sănătos – ei bine, oricât ai adăuga, e greu cu vitaminele și cu mineralele. Și ajungem la a doua problemă. De pildă, vitamina B1 este indispensabilă pentru transformarea carbohidraților în energie. Așadar, când vă simțiți obosiți, când abia vă târâți, când sunteți iritați și urlați din orice ca nebunii, când nu vă puteți concentra deloc, e foarte posibil, dacă nu vă știți cu alte probleme de sănătate, să aveți o deficiență de vitamina B1. Altfel spus, creierul și nervii noștri nu primesc combustibil, pentru că aveți o alimentație defectuoasă, formată din alimente procesate, care au fost golite de nutrimentele necesare.
Grijă mare, că din asta puteți da în altele, mult mai grave. Adică, atunci când deja vă amorțesc mâinile și picioarele sunteți în mare pericol. Dați pe bune, nu cum glumeam noi când eram mici, în beri-beri, boală cauzată tocmai de deficitul de vitamina B. Că tot am pomenit de orez, o soluție este amestecul cu orz, care conține vitamina B1. Ideea e că oamenii a căror dietă alimentară conține în mare măsură pâine și produse de patiserie din făină albă și orez alb sunt predispuse la o deficiență de vitamina B1.
Problema cu aceste cereale rafinate – iar asta e de fapt problema cu ”marea știință a nutriției” – este că de aici vine una dintre bolile acestui secol: diabetul. Carbohidrații sunt transformați în glucoză în timpul procesului de absorbție, devenind sursă de energie pentru activitățile zilnice. Din păcate, consumăm mult mai mult decât avem nevoie, iar excesul de glucoză merge la ficat, prin sânge și este depozitat ca glicogen. Problema e că noi tot mâncăm nenorociri care produc energie, dar nu consumăm energia asta, care ajunge să dea peste cap până la urmă nivelul de insulină. Și de aici, vedem în statistici ce urmează: două din trei persoane au ajuns să aibă probleme cu greutatea corporală.